ULTIMA ORĂ
Cele mai recente știri din ArgeșArgeș Expres — Ce se întâmplă în ArgeșCele mai recente știri din ArgeșArgeș Expres — Ce se întâmplă în Argeș
national

31 iulie 1986: Moartea patriarhului Iustin Moisescu, lider al Bisericii Ortodoxe Române

Maria Ionescu

Maria Ionescu

⏱ 2 min citire
Patriarhul Iustin Moisescu în timpul slujbei
Sursa foto: jurnaluldearges.ro

Sursă: Jurnaluldearges.ro

Pe data de 31 iulie 1986, s-a stins din viață la București Iustin Moisescu, al patrulea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, care a condus între 1977 și 1986.

Citește și: Total Branding Partners a solicitat ajutor de stat în pandemie

Born în Cândești, Argeș, în 1910, Iustin Moisescu a avut o ascensiune rapidă în ierarhia bisericească, fiind ales arhiepiscop al Bucureștilor în 1977 și apoi patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. În timpul mandatului său, a fost consultat de Nicolae Ceaușescu în privința viitorului Mănăstirii Văcărești, însă a refuzat să o preia pentru a evita mutarea Patriarhiei, ceea ce a dus la demolarea acesteia.

Cariera și implicarea politică a patriarhului Iustin Moisescu

În perioada comunistă, Iustin Moisescu a fost deputat în Marea Adunare Națională în sesiunile din 1957 până în 1986. A colaborat cu poliția politică, Securitatea, fiind implicat în trecut în Mișcarea Legionară, conform unor documente ale regimului comunist. A fost ales mitropolit al Ardealului și apoi al Moldovei, având o influență semnificativă în biserică și în societate.

  • A fost ales arhiepiscop al Sibiului în 1956
  • A devenit mitropolit al Ardealului și apoi al Moldovei
  • A fost patriarh al Bisericii Ortodoxe Române din 1977 până în 1986

Context și impactul morții sale

Trecerea în neființă lui Iustin Moisescu a marcat sfârșitul unei epoci în conducerea Bisericii Ortodoxe Române, fiind considerat un personaj influent în timpul regimului comunist. În timpul mandatului său, a fost implicat în controverse legate de colaborarea cu autoritățile și de implicarea în politica regimului.

Moartea sa a fost anunțată oficial la București, iar în societate s-au purtat discuții despre rolul său în perioada comunistă și despre moștenirea lăsată în biserică. În prezent, figura sa rămâne un subiect de interes pentru istoricii și cercetătorii din domeniul religiei și politicii din România.