Sursă: Curier.ro
La nivel macroeconomic, datele statistice sugerează că România dispune de un aparat medical robust, corelat cu infrastructura sa spitalicească. Aproximativ 136.700 de paturi de spitalizare continuă plasează România pe locul 3 în Uniunea Europeană ca număr de paturi la suta de mii de locuitori.
Citește și: Un autoturism a fost cuprins de flăcări în comuna Bascov, județul Argeș
În ceea ce privește resursele umane, țara are aproximativ 345.000 de angajați în total (public și privat), dintre care peste 69.000 sunt medici și peste 155.000 sunt asistenți medicali. Statistic, revin 2,52 angajați pentru fiecare pat de spital, dintre care 1,13 asistenți per pat.
De ce există un deficit de personal în spitale?
În ciuda acestor indicatori matematici aparent suficienți și a unei creșteri anuale masive a anvelopei salariale, sindicatele și asociațiile profesionale reclamă un deficit cronic de personal. Medicii din spitalele de stat sunt epuizați de gărzi, iar pacienții din provincie nu au acces la servicii de calitate.
- Polarizarea geografică gravă: Peste 65% din totalul medicilor și asistenților sunt concentrați în marile centre universitare (București, Cluj, Iași, Timișoara).
- Capcana statisticii: O parte semnificativă din medici și asistenți lucrează exclusiv în clinici private, neîngrijind pacienții internați în spitalele publice.
- Sistemul de lucru non-stop: Divizarea personalului pe 3-4 ture de lucru transformă raportul teoretic de 1,13 asistenți per pat într-o încărcare de 20–30 de paturi pentru o singură asistentă pe turele de noapte sau în weekend.
Evaluarea modelului actual de salarizare
Modelul de salarizare actual este considerat ineficient, iar majorările salariale recente nu au reușit să atragă personal suplimentar în sistemul public. Această situație generează o discrepanță majoră între „ceea ce apare pe hârtie” și realitatea cotidiană din spitale.
În concluzie, deși România dispune de o infrastructură medicală solidă, provocările legate de resursele umane și distribuția acestora rămân o problemă majoră, afectând calitatea serviciilor medicale oferite pacienților.