Sursă: Curier.ro
România a fost considerată un pilon de stabilitate energetică în Balcani, însă în 2026 a ajuns să fie un importator net de energie, în ciuda capacității teoretice de peste 19.000 MW.
Citește și: Armata Română a modificat sistemele anti-dronă după atacurile de la graniță
Deși sistemul național pare robust pe hârtie, realitatea din dispeceratele Transelectrica indică o vulnerabilitate cronică: țara importă energie în momentele critice ale zilei, în special seara, când consumul crește și producția verde dispare.
De ce România, cu capacitate instalată mare, devine importator net?
Un paradox structural se află în spatele acestei situații: țara exportă energie ieftină în timpul zilei, când parcurile fotovoltaice funcționează la capacitate maximă, dar trebuie să importe energie scumpă seara, când consumul populației crește brusc.
- Capacitatea instalată de peste 19.000 MW nu se traduce în producție constantă
- Surplusul de energie verde nu poate fi stocat din cauza lipsei bateriilor industriale
- Prețurile de pe bursă variază semnificativ între zi și noapte
- Importurile cresc în intervalele de vârf ale consumului
- Fără hidrocentrale cu pompare, sistemul nu poate echilibra fluxurile
Impactul asupra sistemului energetic și a cetățenilor
Această situație a generat un dezechilibru major în sistemul energetic național, afectând costurile facturilor cetățenilor și stabilitatea rețelei. România devine astfel dependentă de rețelele vecine, în ciuda resurselor locale.
Autoritățile recunosc provocările, dar soluțiile pe termen scurt și mediu rămân insuficiente pentru a evita importurile masive în perioadele de vârf.
În concluzie, România trebuie să investească în tehnologii de stocare și în modernizarea infrastructurii pentru a-și asigura independența energetică reală și durabilă în anii următori.