Sursă: Jurnaluldearges.ro
Angajații din Guvern îl atacă pe Ilie Bolojan în contextul crizei energetice, afirmând că populația nu poate fi folosită drept baterie pentru a compensa lipsa investițiilor statului în stocarea energiei. Sindicatul SAALG critică măsurile și proiectele anunțate de autorități, precum programul de 400 de milioane de lei pentru bateriile prosumatorilor, care nu sunt încă operaționale, și situația proiectului Tarnița-Lăpuștești.
Citește și: România va începe să-și revină economic din 2027, estimează Banca Mondială
Reacția vine după ce Guvernul demis, condus de Bolojan, a declarat stare de alertă la nivel național, în condițiile în care producția de energie a scăzut semnificativ, iar dependența de importuri a crescut în ultimele zile. În plus, s-au cerut reducerea voluntară a consumului în orele de vârf, între 19:00 și 23:00, pentru a evita o criză majoră. În scenariul pierderii celor două reactoare de la Cernavodă, necesarul de energie ar putea ajunge până la 3.000 MW.
Critici dure la adresa gestionării crizei energetice
Sindicaliștii acuză că recomandarea de a muta în timpul zilei utilizarea aparatelor mari consumatoare de energie nu este suficientă și nu rezolvă problema de fond. Ei consideră că lipsa investițiilor în infrastructură și dependența de importuri pun în pericol stabilitatea sistemului energetic național.
- Programul de 400 de milioane de lei pentru bateriile prosumatorilor nu a devenit încă operațional.
- Proiectul Tarnița-Lăpuștești este blocat sau întârziat, fără rezultate concrete.
- Situația Comitetului Interministerial privind Schimbările Climatice (CISC) ridică semne de întrebare.
- Dependența de importuri a crescut în ultimele zile, mai ales în orele de seară.
- Scenariul de pierdere a celor două reactoare de la Cernavodă poate duce la o criză energetică severă.
Situația actuală și perspectivele crizei energetice
Guvernul a declarat stare de alertă, iar populația, companiile și instituțiile publice sunt sfătuite să reducă consumul voluntar în orele de vârf. În cazul în care cele două reactoare de la Cernavodă vor fi închise temporar, deficitul de energie poate ajunge la 3.000 MW, ceea ce ar putea duce la probleme majore în alimentarea cu electricitate.
Reacțiile sindicaliștilor reflectă nemulțumirea față de modul în care autoritățile gestionează această criză, acuzând lipsa de transparență și de investiții pe termen lung. În acest moment, situația rămâne tensionată, iar perspectivele de rezolvare depind de măsurile luate în următoarele săptămâni.
surse: Bianca Solomon, Jurnalul de Arges