Sursă: Jurnaluldearges.ro
România a rămas fără energie nucleară în seara de 13 august 2026, după oprirea controlată a ambelor reactoare de la Cernavodă, însă consumul a fost mai mic decât estimările oficiale. Datele arată că, în acea seară, sistemul energetic a funcționat în parametri, fiind acoperit printr-un mix de surse.
Citește și: România va începe să-și revină economic din 2027, estimează Banca Mondială
Specialiștii au anunțat că, înainte de eveniment, se estima un vârf de consum de aproape 6.920 MW, însă valoarea maximă raportată a fost de 6.634 MW, cu aproape 300 MW sub prognoză. Diferența a fost compensată prin hidroenergie, centrale pe gaze și cărbune, precum și importuri din rețelele vecine.
Ce surse au acoperit deficitul de energie în lipsa nuclearului?
La ora 22:03, producția internă de energie era distribuită astfel: hidroenergie (31,97%), centrale pe hidrocarburi (30,67%), cărbune (17,60%), energie eoliană (9,98%), instalații de stocare (8,71%), biomasă (1,32%) și fotovoltaic (-0,25%). În aceste condiții, hidrocentralele au devenit principala sursă internă, în timp ce centralele pe gaze și cărbune au avut contribuții importante.
- Producția hidroenergetică a fost de 1.428 MW, reprezentând aproape 32% din total
- Energia din hidrocarburi a fost de 1.370 MW, adică 31% din total
- Importurile au ajutat la acoperirea diferenței, fiind de aproximativ 1.846 MW
- Consumul maxim în seară a fost de 6.316 MW, în timp ce producția internă era de 4.469 MW
- Diferența de peste 1.800 MW a fost asigurată din importuri, pentru a menține echilibrul rețelei
Ce consecințe are oprirea reactoarelor de la Cernavodă?
Decizia de a opri cele două reactoare a fost luată în contextul nivelului scăzut al Dunării, care a afectat și producția hidroenergetică. România se află în stare de alertă energetică din 1 august, iar autoritățile monitorizează constant situația pentru a evita probleme majore în alimentarea cu electricitate.
Reprezentanții Transelectrica au precizat că, în ciuda reducerii semnificative a producției nucleare, sistemul energetic național a funcționat fără întreruperi majore, datorită diversificării surselor și importurilor. În plus, nivelul de consum a fost mai mic decât cel estimat, ceea ce a contribuit la stabilitatea rețelei.
Autoritățile continuă să analizeze impactul pe termen lung al opririi reactoarelor și să ia măsuri pentru a asigura securitatea energetică a țării în condițiile unei posibile prelungiri a situației de urgență.