Sursă: Jurnaluldearges.ro

Sfântul Ilie, sărbătorit pe 20 iulie, este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox. În credința populară, prorocul este considerat stăpânul tunetelor, fulgerelor și ploilor, iar ziua sa este însoțită de numeroase tradiții, superstiții și interdicții respectate de generații întregi.

De la obiceiul sfințirii merelor și al plantelor de leac până la spectaculosul „pom” dus la morminte în județul Galați, sărbătoarea păstrează ritualuri vechi de sute de ani. Peste 142.000 de români își sărbătoresc onomastica de Sfântul Ilie, iar ziua de 20 iulie are o semnificație aparte și pentru Aviația Română.

Ce este interzis de Sfântul Ilie?

În multe zone ale țării, oamenii nu lucrează în ziua de 20 iulie, de teamă că Sfântul Ilie se va mânia și va trimite peste gospodării ploi torențiale, grindină sau trăsnete care să distrugă recoltele. O altă superstiție spune că merele nu trebuie consumate înainte de această sărbătoare și nici lovite unele de altele, pentru a nu atrage grindina asupra livezilor și culturilor agricole.

• Oamenii nu lucrează pe 20 iulie.
• Merele nu trebuie consumate înainte de sărbătoare.
• Merele nu trebuie lovite între ele.

De ce se sfințesc merele pe 20 iulie?

În ziua praznicului, credincioșii duc mere la biserică pentru a fi sfințite. În tradiția populară, acestea sunt considerate „fructele Sfântului Ilie”, iar credința spune că merele binecuvântate se transformă în „mere de aur” pe lumea cealaltă. Tot în această zi, femeile împart de pomană fructe și alte roade ale gospodăriei pentru sufletele celor adormiți.

Dimineața zilei de 20 iulie este considerată momentul ideal pentru culesul plantelor medicinale, în special al busuiocului. Plantele sunt puse la uscat, iar busuiocul este dus la biserică pentru a fi sfințit. În unele regiuni, după întoarcerea acasă, acesta este ars, iar cenușa este păstrată și folosită în gospodărie, fiind considerată binecuvântată și cu puteri tămăduitoare.